Live Residence - Apartamente Bucuresti

Cum a motivat Tribunalul București sentința prin care a anulat exceptarea persoanelor vaccinate de la restricții
La 2 noiembrie 2021, Tribunalul Bucureşti a admis parțial cererea unui locuitor al Capitalei și a anulat toate excepţiile de la restricții pentru persoanele vaccinate prevăzute în Hotărârea Comitetului Municipal pentru Situaţii de Urgenţă (C.M.B.S.U.) Bucureşti nr. 61/02.10.2021.

Restricțiile vizau limitarea accesului persoanelor care nu dețin un certificat verde în diverse locații din Capitală, cum ar fi stadioanele sau mall-urile.

Instanța: Măsurile sunt discriminatorii și nejustificate

„În hotărârea contestată, măsurile instituite de C.M.B.S.U. doar față de persoanele nevaccinate nu sunt justificate obiectiv și rezonabil, nu păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere”, precizează judecătoarea Iulia Ursan, în motivarea deciziei sale.

Magistratul spune că măsurile sunt discriminatorii și că ele „nu sunt justificate într-o societate democratică, în care era de așteptat ca accentul să fie pus cu prioritate pe măsurile ce urmăresc creșterea capacității de răspuns și cele pentru asigurarea rezilienței comunităților (art. 5, alin. 1 și 2 din Legea nr. 55/2020), măsuri ce au ca scop creșterea calității serviciilor publice, în special a celor medicale, echiparea unităților medicale cu aparatură și medicamente corespunzătoare etc”.

Tribunalului București spune că accentul trebuia pus pe ridicarea calității serviciilor implicate în combaterea pandemiei, pe informarea corectă și completă a populației. 

Prin impunerea cu prioritate a unor măsuri coercitive se aduc prejudicii nu doar imaginii statului de drept, ci și încrederii în valorile ce sunt promovate de acesta: drepturile și libertățile cetățenilor, demnitatea omului, egalitatea între cetățeni.Motivare Tribunalul București:

„Se creează o prezumție de vinovăție în privința persoanelor nevaccinate”

Judecătorul precizează că „astfel de măsuri care, fără a avea la bază o analiză concretă a tipului de risc reprezentat de fiecare categorie – vaccinat, nevaccinat, duc la o împărțire artificială a populației în sănătoși – cei vaccinați și bolnavi – cei nevaccinați, nu pot fi acceptate într-un stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate (art. 1, alin. 3 din Constituția României)”. 

În motivare se arată că aceste măsuri „nu fac altceva decât să creeze o prezumție de vinovăție în privința persoanelor nevaccinate și una de nevinovăție a celor vaccinate sau trecute prin boală (aflate în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării) în raport de creșterea ratei de incidență a infectării cu virusul SARS-CoV-2, deși s-a constatat că și o persoană vaccinată poate transmite virusul”. 

Instanța mai spune că „în prezent nu se poate vorbi de o protecție îndelungată oferită de vaccinul împotriva virusului SARS-CoV-2 și nici măcar de o protecție totală împotriva bolii pentru a crea astfel de diferențe între persoanele vaccinate și cele nevaccinate”.

Ce efecte mai produce acum decizia instanței

Judecătorul face trimitere și la Regulamentului (UE) nr. 2021/953 privind cadrul pentru eliberarea, verificarea și acceptarea certificatelor interoperabile de vaccinare, testare și vindecare de COVID-19 (certificatul digital al UE privind COVID) unde se precizează: 

● „eliberarea certificatelor în temeiul respectivului regulament nu ar trebui să conducă la acte de discriminare bazate pe deținerea unei anumite categorii de certificate” (punctul 20);● „este necesar să se prevină discriminarea directă sau indirectă împotriva persoanelor care nu sunt vaccinate (…). Prin urmare, deținerea unui certificat de vaccinare sau deținerea unui certificat de vaccinare care indică un vaccin împotriva COVID-19 nu ar trebui să fie o condiție prealabilă pentru exercitarea dreptului de liberă circulație sau de utilizare a serviciilor de transport transfrontalier de persoane, cum ar fi companiile aeriene, trenurile, autocarele, feriboturile sau orice alt mijloc de transport” (punctul 36).

Actul administrativ contestat, H.C.M.B.S.U. nr. 61/02.10.2021, a produs efecte în perioada 3 – 17 octombrie 2021, fiind anulat parțial de Tribunalul București la 2 noiembrie 2021, când nu mai era în vigoare, restricțiile fiind impuse de atunci prin alte hotărâri ale C.M.B.S.U.

„Dar, chiar dacă la data soluționării cauzei hotărârea contestată nu mai are aplicabilitate”, precizează judecătorul în motivarea deciziei sale, „tribunalul are în vedere faptul că această hotărâre și-a produs deja efectele, că statul are obligația de a asigura formularea unor căi de atac efective împotriva unor astfel de hotărâri, iar legea contenciosului administrativ, singura aplicabilă în speță, (…) reglementează posibilitatea obținerii unor despăgubiri pentru repararea unei eventuale pagube cauzate reclamantului”.

Decizia Tribunalului București nu este definitivă, ea poate fi atacată cu recurs de Prefectura București sau de Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență în 15 zile de la comunicarea deciziei.

Citeşte şi:

———————————————
Conținut preluat din feed-ul autorului. Citește tot articolul aici: https://www.libertatea.ro/stiri/cum-a-motivat-tribunalul-bucuresti-sentinta-prin-care-a-anulat-exceptarea-persoanelor-vaccinate-de-la-restrictii-o-impartire-artificiala-a-populatiei-3862907

VIZIONARE crossmenu